Plecarea de acasa e dureroasa pentru unii dintre noi pentru ca e de fapt ca o desprindere de caminul pe care l-ai numit acasa. Chiar si peste ceva ani o sa il numesti tot acasa, pana cand iti vei face tu propria ta casa si atunci o vei numi pe aceasta acasa. Acasa nu e ca e doar un loc in care te intorci zi de zi, ci e o stare. O stare ce iti aduce un sentiment de familiar, dar si de familial, un sentiment de frumos, placut, asezat, stabil, dar cel mai important un sentiment de siguranta. De ce siguranta e cea mai importanta? Pentru ca aici poti fi tu, asa cum nu poti fi atunci cand iesi in social, cand esti la munca sau cu prietenii in oras. Nici macar in locul ce ii spuneai acasa cand erai mic. Acel acasa e acasa pentru parintii tai, dar nu mai e pentru tine. Acolo ai siguranta blandetii materne, a protectiei paterne dar nu ai siguranta ta.
Acest acasa e ca o calatorie. Unii dintre noi ne atasam enorm de mult de locul fizic. Asta se intampla pentru ca poate ai creat un spatiu plin de fericire, culoare, asezare, implinire. E ca un templu frumos. Dar, uneori in viata schimbi aceste locuri fizice cu altele noi. In acel moment incepi calatoria construirii unui nou acasa. Doar ca acum, intentia ta e una ce te reprezinta pe tine si implicit pe partenerul tau de drum. E fix ca vorba din mosi-stramosi “Omul sfinteste locul!”. Si asa si este! Sfintesti acest acasa cu toate gandurile tale frumoase sau culorile ce iti vin la indemana. E ca si cum iti creezi propriul tau palat. Incet, incet, fara sa bagi de seama, devii un mic arhitect, un mic constructor si chiar un mic artist. Chit ca pui o floare intr-un colt de casa sau selectezi un tablou pentru un perete, arhitectul, constructorul, artistul din tine ies la suprafata. Noi ne gandim ca a fi artist inseamna sa faci cateva sute de tablouri si sa le vinzi peste tot in lume, dar e o doar o amagire. Un artist inseamna sa pui un tablou sau o floare intr-o zona a casei si acea casa sa isi schimbe infatisarea si sa dea o stare frumoasa celor ce ii trec pragul. Acest lucru tine de simtul estetic. Asta este arta – simt estetic. Din acest motiv si machiajul e privit ca o arta, moda e la fel. Totul incepe cu pasi mici. Chiar si asta e o arta. Arta pasilor mici. De ce o arta a pasilor mici?
Simplu! Pentru ca altfel si peste 10 ani te vei regasi in acelasi loc in viata ta cu mici variatiuni. Pasii mici sunt cei ce iti dau forta necesara de a face acel pas mare ce il ai deja creionat in minte. Lumea intotdeauna a evoluat cu pasi mici. Orice s-a creat in aceasta lume, a fost creat cu pasi mici. Chiar si tu cand ai venit pe lume, parintii tai nu au pocnit din degete si tu te-ai materializat instant (acesta e un pas mare). Totul s-a intamplat cu pasi mici timp de 9 luni. Plus sau minus cateva zile. Noi, in dorinta noastra efemera de a avea cat mai multe lucruri bifate in viata noastra avem tendinta de a face pasi mari si tot noi ajungem sa ne dezamagim cand pasul respectiv nu se materializeaza. Aceste lucruri dupa care tot fugim sa le materializam poate ca sunt tocmai cele de care NU avem nevoie.
Antoine de Saint-Exupery a inteles cel mai bine acest lucru si a transpus experienta sa intr-o asa zisa rugaciune, intitulata Arta Pasilor Mici.
Asadar, “nu-mi da ceea ce vreau, dar ceea ce-mi trebuie cu adevarat.“.
Tu ce iti doresti cu adevarat pentru tine? Care sunt cei mai simpli 3 pasi pe care ii poti face ca sa obtii ceea ce iti doresti cu adevarat?