Urba prinde viata odata cu primul cascat de soare, astfel dand startul unei noi zile. Oamenii incep sa caste si ei, deschizandu-si pleoapele molcom, punand pe pauza visul nocturn, intinzandu-si oasele de-a lungul patului in umbra unui cascat neinduplecat dupa bucuria unei noi zile.
Asta fac si eu in dormitorul meu! In fiecare dimineata, 4 tablouri imi deschid pagina unei noi zile. In majoritatea zilelor privirea mi se opreste preponderent catre un singur tablou. E tabloul in care se afla o silueta de femeie, ce sta cu spatele la mine si are ambele maini ridicate sa isi prinda parul. Pozitia corpului e una ce tinde sa se indeparteze de privirea mea. E ca si cum intalnirea noastra ne-a dat fiecaruia roadele sufletesti cautate de dinainte de a ne gasi. Rochia ii acopera suav formele de regina, lasand sa se vada doar spatele si mainile calduroase. In jurul ei totul e de un albastru rece. Ea e singura nota discordanta din tablou. Ma fascineaza misterul ce il emana, de fapt ma intriga emotia cu care l-am pictat, asa ca mintea mea da timpul inapoi pana in 2016 cand a avut loc geneza acestui tablou. O vad pe ea, dar nu reusesc sa ii deslusesc trasaturile fetei. Mi-o imaginez o femeie puternica dar vulnerabila, ferma dar blanda, romantica, dulceaga, si de ce nu vibranta. Ca sa dobandeasca toate aceste calitati a trebuit sa ii surprind trecutul ei, trecut conturat in acest tablou prin raceala albastrului. Un trecut plin de inimi frante si sparte pe asfaltul dogoritor al vietii ei. La un moment dat, in destinul ei, a ales ca trecutul sa ii fie o experienta si nu o istorie. Altfel, cum sa se nasca caldura mainilor ei?
“- Adu-ti aminte cand te-ai indragostit intaia oara. Mai traiai atunci in Timp?” e textul sacru ce imi vine in minte atunci cand sufletul meu vibreaza la reflexia ei.
Misterul fiind elucidat ma intorc in patul anului 2020 si continui sa… Visez…. Uneori cu ochii deschisi, alteori privind prin golul ferestrei… Si e frumos sa visezi! Sunt momentele mele in care prind aripi! In visele mele imi survolez viata ca pe o pictura, si ma gandesc ce forme si ce culori sa mai adaug in ea. Oare am pus prea mult albastru? Sau prea mult rosu? Ori verde? Oare ar merge si putin galben in compozitie? Intrebari care compun paleta de culori a vietii mele.
Am decis, azi aleg albastru!