Copila cu suflet plapand,
Ce-ai scaldat marea plangand,
Din cerul plin de stele,
Pe fosnetul aripilor mele.
Mi-ai sculptat prin glasul tau,
O soapta catre sufletul meu,
Colorata-n ROGVAIV de amor,
Si-mbibata cu iz de dor.
E-o soapta inca nerostita,
In a noastra intalnire,
Ce-o sa vina din simtire,
Cand vom cuteza a spune
Fara frici si temeri
Pierzandu-ne-n calatorii
In a lumilor istorii
Ducandu-ne-n vechi glorii.
Iar acum te privesc pasager, din zbor,
Cu al meu gand calator,
Ce se-nalta bland si curtenitor,
Catre al tau suflet cald si primitor.