Cobor printre stele,
Alerg prin galaxii,
Ma minunez de maretii,
In timpul acestor drumetii.
Intalnesc oameni frumosi,
In chip de copii curiosi,
Ce sunt in inima armoniosi,
Si la minte dragastosi .
O maretie aparte,
Am intalnit-o nu departe,
Cand cauta in noapte,
Ale iubirii soapte.
Se plimba-n visari nocturne,
Nelasand urme,
Strecuradu-se-n forme,
Pe-ale mele ciorne.
Condeiul meu neobosit,
Ii cauta in fel si chip,
Forma ei ingropata-n perisip,
De-un risipitor nehirotonisit.
Inarmat cu ragaz,
Scotocind prin laguna ca un copil breaz,
M-am aventurat in apa de turcoaz,
Sa-i creionez ochii de albastru topaz.
Ochii sunt poarta sufletului ei,
Suflet stins de-un mare holtei,
Contrar batailor inimii ei,
Respirand impotriva osandei.
Cauta neincetat al vietii temei,
Al sufletului colorat condei,
Sa rupa blasfemia anatemei,
Sa ia forma ACELEI femei.
Reaprinsa de pofta ei de viata,
Si-a juruit o viata far’ de gheata,
Sa-si scoata inima naufragiata,
Pe marea involburata.