O șoaptă, o vorbă, o dulce amintire,
E acea frumoasă simțire,
Cea mai de preț împlinire,
A mamei dulce regăsire.
Pruncul pe mamă o visează,
Mama pe prunc îl dansează,
Sub a lunii necontenită pază,
Când noaptea adânc vibrează.
E-o legătură vie,
De dragoste, iubire pe vecie,
E-o legătură-n armonie,
Ca versurile-ntr-o poezie.
Cel mai mare fior,
În al mamei decor,
E plecarea de acasă,
A pruncului în lumea geroasă.
Cel mai mare dor,
În al pruncului decor,
E strângerea mamei duioasă,
Din perioada copilăroasă.